Terapie de stradă

Ieri pe înserate în drumul spre casă (mai exact în zona pasajului de la Universitate), după o plimbare pe cinste, am avut o surpriză plăcută. Ne-am întâlnit cu nişte tineri simpatici care făceau un remake a acţiunii pe care o vedeţi în filmuleţ.

Recunosc că ştiam despre ce e vorba, aşa că nu m-am sfiit deloc să îi îmbrăţişez pe copii. Cu drag aş putea spune. Şi funcţionează! Deşi nu pot să spun că eram tristă sau deprimată. Oricum, am plecat mai departe cu sufletul plin şi zâmbetul pe buze.

La reacţiile celorlalţi trecători nu am stat prea mult să mă uit, dar erau în principal de reticenţă la contactul direct cu nişte necunoscuţi, fie ei tineri şi simpatici. Poate pentru că viaţa asta ne-a rănit aşa de tare, încât ne-am construim cazemate şi ne-am cocoţat în turnuri înalte în care să nu poată ajunge aproape nimeni..Păcat...

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi mai multe despre tipul care a inventat "Free Hugs", puteţi intra aici..

Până una alta, vă îmbrăţisez cu drag şi vă sfătuiesc să oferiţi măcar zâmbete necunoscuţilor de pe stradă, vă garantez că vă veţi simţi un pic mai bine.

Matei a fost premiat

Am primit premiul de la Ruxel. Mulţumim!

Îl dăm şi noi mai departe la Mălina, Alina şi Adra_bell.

Corespondent special

Astăzi ne-am trezit foarte devreme pentru că băiatul nu a înţeles nicicum care e treaba cu schimbatul orei. Ca să nu adorm în timp ce Matei se juca pe covor la ora 6 dimineaţa, mi-am deschis şi eu laptopul să văd dacă s-a mai postat ceva pe blogurile pe care le urmăresc. Bineînţeles că în secunda doi a fost şi el prezent şi a început să mă escaladeze. M-a rugat insistent să îl las şi pe el să vă scrie ceva, promiţând solemn că apoi se culcă o juma de oră. În faţa acestui argument suprem am cedat bineinţeles şi i-am lăsat lui cuvântul. Iată ce vă transmite Matei:
"<uuuuuââââââ <şo
66Ţşl,
C c "

Acestea fiind spuse, ne luăm la revedere!

Ce să fie? Ce să fie?

Am urechi maari albastre, sunt verde, frumos mirositor...



Mă ascund în fiecare seară printre pliurile aşternuturilor lui mami şi ale lui tati...



Încerc să scap de faza cu pusul hăiniţelor...Oare de ce nu mă lasă să dorm doar cu blăniţa mea verde?



Sunt cel mai curajos animăluţ-rozător-de-cabluri-telecomenzi-reviste-tuburicucreme, chiar dacă nu am nici măcar un dinţişor!

Who Can Stop Me Dreamin'?

Sunt muulte evenimentele muzicale la care mi-ar placea să ajungem în toamna-iarna asta. adica eu şi coautorul, Matei nefiind deocamdată calificat pentru astfel de activităţi dotate cu un număr mult prea mare de decibeli...Mărturisesc că am prins gustul, cu evenimentul-Thievery, unde ne-am descătuşat într-un dans eliberator pe cinste (aşa cum se poate vedea şi în poznele de aici).Şi mai vreau!

Să le luam pe rând: Bucharest Masters of Jazz(23-26 oct)unde aş merge la Five Peace Band, duminică.
Roisin Murphy, pe 5 nov la Sala Polivalenta.
Nouvelle Vague, 22 nov la Sala Palatului.
Orchestra suedeza Koop, 23 nov, tot la Sala Palatului.
De Phazz live la TNB!pe 24 nov.
Tricky, Sala Palatului, 26 nov.
Anul viitor, Sting pe 10 feb şi Depeche pe 16 mai.

Ştiu, sunt cam multe pentru o mămică cuminte...Sper măcar la câteva să ajungem, ca la toate e cam dificil. Adică 22, 23, 24, 26 noiembrie, sună a maraton mai mult, pentru tineri fără de griji, decât pentru proaspeţi posesori de una bucată Gogoaşă Atomică.

La final vreau să spun că nu mă prea încântă faptul că majoritatea evenimentelor vor avea loc la Sala Palatului. Nu mi se pare deloc o locaţie care să te îmbie la dans şi la distracţie, dar asta e!

Lucruri mărunte

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?
Miercurea, pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ("miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.

Călcatul rufelor în public

Mărturisesc cu ruşine că nu sunt o persoană foarte ordonată. Am desigur momentele mele când mă apucă ordinea şi curăţenia, iar atunci aranjatul lucrurilor devine chiar o chestie maniacală.

Când vine în schimb vorba despre lucruşoarele lui Matei, se schimbă treaba. Mi se pare că nimeni nu ştie mai bine decât mine să îi calce, să îi împăture, să îi aranjeze pulovăraşele şi pijămăluţele. Şi îmi place la nebunie. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că are legătură cu joaca noastră cu păpuşile de când eram mici.

Pentru că pe Gogoaşa Albastră o schimb de cel puţin trei ori pe zi, acţiunile mai sus menţionate au devenit zilnice, măşina de spălat fiind aproape tot timpul în acţiune. Cât despre hainele noastre săracile, cam au de aşteptat până le vine rândul pe masa de călcat.

În imagine, e dressingul lui Matei după o partidă de călcat.

My Mood Today

Am descoperit melodia asta pe vremea când eram cu Matei în burtică, dar încă mai mergeam la birou. Am ascultat-o în neştire, am molipsit şi lumea de acolo cu ea(fetele, căci băieţii nu o apreciau deloc).

Mi-am amintit astăzi de ea şi v-o împărtăşesc ca pe o favorită de-a mea.

Melodia în varianta ei originală face parte din musicalul "Notre Dame de Paris".

Later edit: am uitat să spun că este vorba de Garou/Daniel Lavoie/Patrick Fiori, Cu accent pe Garou

Frigider şi încă una

Poza este pentru leapşa de la Andreea, iar oracolul e primit de la Adra_bell şi de la Mara. Frigiderul îl trimit către Zmeura şi prinţesă, iar oracolul chiar nu ştiu cui, a răspuns cam toata lumea. Mălina, te bagi?

Cit e ceasul? 11:43

Numele tau este? raluca

Porecla(nickname)? poreclă nu am avut niciodată, iar ca nick folosesc ralupucca

Ai tatuaje? nope

Culoarea ochilor? caprui

Locul in care te-ai nascut? cluj

Mincare favorita? libaneză

Ai fost vreodata in USA? nu şi nici măcar nu mă încântă ideea

Ai infasurat vreodata pe cineva cu hirtie igienica? da, într-o tabără, evident .

Ai iubit pe cineva atit de mult incit sa-ti vina sa plingi? da, sunt destul de lăcrimoasă

Ai fost implicat in vre-un accident de masina? din fericire, nu
Crutoane sau bacon? de parcă ar fi din aceeaşi familie... crutoane, cred

Zi favorita din saptamina? sâmbătă

Resturant favorit? ... nu mai îmi amintesc

Sport favorit sa te uiti la el? înot

Bautura favorita? ceai rece (nu Nestea and stuff)

Inghetata favorita? fistic şi cocos

Walt Disney sau Warner Bros? Warner

Restaurant fast food favorit? nu am, rar mănânc îngheţată de la macdo

Ce culoare are dormitorul vostru? verde, ca şi restul camerelor de adulţi

De cite ori ai copiat la vreun examen? copiam mai ales la teze în liceu

De la cine ai primit leapsha asta? Adra_bell şi Mara

In care magazin ai fi cheltuit toti bani de pe card? ikea

Ce faci de obicei cind te plictisesti? mă dau pe net

La ce ora mergi la culcare? pe la 12 noaptea, spre supărarea consortului, care ar vrea să ne uităm la film până la sfârşit

Cine o sa raspunda prima/primul la leapsa asta? chiar nu ştiu.

Citi dinte cei carora le trimiti leapsha nu-ti vor raspunde? ...

Care program tv nu pierzi niciodata ? CSI Miami, e fix după ce îl alăptez pe Matei de seară

Ultima persoana cu care ai luat masa la restaurant? Naşii lu’matei

Ce asculti in momentul asta? nimic, doarme copilul

Care e culoarea preferata? verde.

Mare sau lac? mare

Cate tatuaje ai? nam

Ai ramas vreodata fara benzina la masina? nu conduc, n-am masina.

Ce preferi pisica sau catel? pisica

Ce anotimp preferi,vara sau iarna? acum vara

Esti solo? acum?nu, sunt cu puiul adormit

Esti indragostita de cineva? da

Cit e ceasul? 15:01 (am fost la plimbare între timp)

A Girl And A Leaf

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?
Miercurea, pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ("miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.

"Cât are?"

Mă fascinează felul în care se interacţionează în parcuri. Şi nu mă refer aici la modul în care îşi schimbă copiii jucăriile între ei, ci la noi, mămicile. Mi-ar plăcea să fie aşa de simplu şi în alte circumstanţe, să iniţiezi o discuţie cu o persoană total necunoscută. Totul porneşte în general de la veşnica întrebare: "Cât are?". O dată ce se află răspunsul, conversaţia se dezvoltă cu lejeritate. Şi zburdă veselă prin toate domeniile puericulturii: nutriţie (capitolul cel mai de interes în general), somn, relaţii în familie, dentiţie, haine...
Am ajuns astfel să ştiu obiceiurile şi progresele unor bebeluşi pe ale căror mămici mărturisesc că nu ştiu cum le cheamă. Dar pe care mă bucur sincer când le revăd. Ceea ce nu îmi prea place în schimb e să vorbesc cu bonele. Hmm, cu cele care "zic din casă". Sau care fumează lângă copiii pe care se presupune că ar trebui să îi îngrijească. Mă rog, poate am avut eu ghinion să dau peste cele mai nefericite exemple. Cert este că misiunea asta cu găsitul unei bone în regulă (deşi la noi nu este şi cred că nici nu va fi cazul) mi se pare foaarte dificilă. Din punctul nostru de vedere, cred că vom implica mai degrabă bunicii în perioada urmatoare, cu toate că toţi patru sunt cât se poate de angrenaţi în câmpul muncii.

În continuare, sper să îmi îmbogăţesc cercul de cunoştinţe de cărucior. Totul pare mult mai uşor când ai cu cine să discuţi despre gingii inflamate, aventuri nocturne, sau micile minuni zilnice la firul covorului.

Poate ne vedem în parc!

Fără cuvinte

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?
Miercurea, pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ("miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.

Jurnal de sfârşit de săptămână

Offf, dar greu mai apuc şi eu să scriu câte ceva aici! Lucrurile s-au complicat un picuţ, gogoaşa are nevoie parcă de tot mai multă participare şi susţinere (la propriu, că vrea să stea în picioare). De asemenea, cam orice obiect cu care interacţionez eu, e CEL mai interesant şi trebuie neapărat să îl GUSTE şi el (suntem tot la faza când băgăm tot în gură).Aşa că e de preferat să îi captez atenţia cu o jucărie sau un obiect relativ curat şi fără colţuri prea ascuţite. Ieri spre exemplu s-a jucat 40 de minute cu un şnuruleţ colorat. L-a studiat cu atenţie, l-a mutat dintr-o mânuţă în alta, l-a gustat, i-a vorbit...Iar eu am stat fascinată şi m-am minunat de felul cum descoperă el lumea.

Voiam să povestesc aici de felul cum ne-am petrecut noi ziua de sâmbătă, o zi superbă dpdv meteorologic. De felul cum a făcut el ravagii printre inimile femeilor de serviciu de la Ateneu, cinci la număr, îmbrăcate toate în halate bleumarin-intens şi care s-au strâns în jurul nostru cu măturile lor şi şlapii lor multicolori, purtaţi evindent cu şosete flauşate.
Cum arata un astfel de peisaj? Iata în fotografiile surprinse de tati, cu telefonul.

alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5254422424385576322" />
Înainte am intrat la Humanitas, ocazie cu care mi s-a reconfirmat faptul că lui Matei îi place de pe acum în librării. Îl fascinează copertele colorate şi oamenii nemişcaţi, opriţi printre rânduri, care nu par deranjaţi de căruciorul cu băieţel care îi studiază cu ochii lui maari-maari. După episodul halatelor-albastre, următorul nostru obiectiv a fost Piaţa Amzei, unde am ajuns din păcate la finalul Târgului Ţaranului (de care uitasem, deşi citisem aici de el). Am mai găsit totuşi o bucată delicioasă de cârnaţ cu usturoi, pe care mamişitati l-au devorat aproape din mers. Plimbarea noastră s-a continuat şi încheiat apoi cu parcul Ioanid unde băiatul a dormit, rupt după o zi atât de frumoasă. Chiar îmi doresc ca aceste ieşiri de week-end cu familia să fie cât mai dese.

Închei aici acest post cam dezlânat şi vă doresc să aveţi o toamnă cât mai caldă şi mai luminoasă.

Cri cri cri

Ce este "Miercurea fara cuvinte"?
Miercurea, pe internet, bloggerii care participa la "Wordless Wednesday" ("miercurea fara cuvinte"), posteaza pe blogul lor o fotografie (de preferinta proprie, si nu luata de pe net) care nu are nevoie de explicatii. De aici si titlul "wordless". Se considera ca fotografia vorbeste de la sine, astfel incat nu mai e nevoie de o descriere. Desigur, daca cineva doreste sa adauge cateva cuvinte nu e nici o problema.