Întrebarea la care trebui să răspund tot mai des în ultima vreme e următoarea "Nu ți-e greu cu doi?". O întrebare legitimă, pusă oricărei persoane aflate în situația mea.
Vă spun sincer: Pe mine întrebarea asta mă încurcă, pentru că nu știu exact de unde să o apuc. Dacă spun că nu mi-e greu, clar spun o minciună. Dacă spun în schimb că e greu, vă induc puțin în eroare și așa, în sensul că vă provoc probabil niște sentimente de compasiune sau milă și iarăși nu e corect.
Lumea se gândește probabil că acum, a doua oară, știu să îmi rezolv unele lucruri în așa fel încât să îmi fac viața mai ușoară, însă eu... eu fac altceva - merg pe mâna instinctelor mai mult ca prima oară și aleg mereu variantele care mi se par cele mai bune pentru el, nu pentru mine.
Tocmai din cauza asta îmi dau seama că nu aș putea să îndemn pe nimeni să facă la fel ca mine. Sunt alegeri pe care mulți le văd greșite poate, pentru că se gândesc că îți complică viața. Mă gândesc acum la alăptare la cerere, la alăptare prelungită pe care o prevăd, la diversificare majoritar BLW, la scutece textile și purtarea bebelușului sută la sută din timp, fără cărucior în zonă. Lista aș putea-o prelungi, desigur.
Nu știu alții cum sunt, dar eu, după ce am găsit o metodă de a face ceva mai bine, pur și simplu nu mai pot să nu o aplic. Și da, cred că e mai bine pentru Pavel că am adoptat toate lucrurile înșirate mai sus. Pentru mine? Hmm... da, e mai bine și pentru mine prin ricoșeu, fericirea puiului meu înseamnă clar și fericirea mea.
Felul în care se dezvoltă, felul în care îmbrățișează lumea și lucrurile din jur, curiozitatea și curajul lui, toate adunate îmi confirmă faptul că e bine pe unde am luat-o.
Sunt mai mulți cei care nu gândesc la fel ca mine în multe privinţe, am înţeles-o destul de târziu, am văzut-o în privirea multora , dar faptul că mă încadrez cred într-o minoritate nu mă face deloc să mă îndoiesc de justeţea hotărârilor mele. Mi-ar plăcea însă poate, puţin mai multă încredere în skill-urile mele de mamă...
4 comentarii:
Daca el e sanatos, fericit si multumit, atunci faci o treaba extraordinara! Ai mare dreptate, nu e usor dar nici imposibil cu doi copii, e insa in mod cert inmiit mai frumos decat cu unul singur...
Ba esti un exemplu extraordinar si sa stii ca, daca acum un an-doi, am ales alte variante decat cele pentru care-ai optat tu, acum am ajuns sa-mi doresc inca un copil ca sa incerc toate astea: alaptarea la cerere, purtatul permanent, chiar si scutecit textil. Nu ca as fi gresit cu Tudor, dar clar as fi putut face mult mai bine unele lucruri. Pentru toti cei care citesc si mai au dubii in privinta alaptarii exclusive, de pilda, sa stiti ca eu acum nu mai am nici un dubiu ca daca as fi alaptat mai mult de primele doua luni, azi nu mai vorbeam despre copilul meu in termeni de intarziere psiho-motorie, cu mers abia de la doi ani si vorbit inca deloc, dar deloc. Cu atat mai mult cu cat se pare ca nu sunt cauze neurologice structurale, ci doar functionale. Asadar, inca o data, esti un exemplu, fie si pentru simplul fapt ca-ti urmezi instinctele materne, chiar daca nu e cel mai comod lucru pentru tine.
Ba esti un exemplu :)
Eu am inceput sa-ti citesc blogul de la postarea de dupa asta, cea cu filmele. nu stiu cum de n-am dat si mai jos.
Vreau sa spun ca si eu de multe ori cand am fost intrebata am dat raspunsuri incurcabile. Poate si pentru ca mie imi place sa intru in detalii :)
Oamenii se asteapta la raspunsuri predictibile (majoritatea) si atunci cand primesc altceva, se simt mai incurcati. Nu multi aleg ca mine. vad asta din privirile si atitudinea lor. Nici nu am pretentia sa aleaga la fel. insa ce e deranjant e atunci cand cei care nu-s de acord nici nu asculta argumentele ci din start arata indignare. si astia sunt chiar cei din apropierea mea.
Nici eu nu ma indoiesc de justeţea hotărârilor mele insa ajung sa evit anumite persoane pentru ca imi contesta alegerile vehement.
A fi intr-o minoritate vine cu toate plusurile si minusurile la pachet :)
Mult curaj si multa incredere
Sakura - ma deranjeaza si indurereaza mult noul val de anti - AP care s-a nascut mai nou in on-line. si asta nu pentru ca ma lovesc si pe mine cand dau in sustinatoarele alaptarii/purtarii, dar mi se pare foarte toxic pentru nou-intratele pe scena puiericulturii, care inca poate nici nu au nascut...In minoritate am fost mereu intr-o chestie sau alta:)
Trimiteți un comentariu