Ieri pe la prânz, vâzănd cât de frumos ningea, mi-am înşfăcat copilul şi l-am cocoţat pe pervazul ferestrei (pe dinăuntru, bineînţeles),să admirăm împreună dansul fulgilor de nea. Eram fericiţi şi veseli şi ne uitam la oamenii zgribuliţi care se prelingeau pe stradă sub înghesuiala de confetti alb se se-nvărtea în aer.
Matei s-a plictisit destul de repede şi a dorit să îşi reia jocul pe covorul colorat, ticsit de jucării.
Eu însă, am continuat să admir spectacolul ierni şi m-am decis să-mi iau aparatul să imortalizez pentru voi ceea ce vedeam pe geam. Senzaţia de puritate şi armonie mi-a fost întreruptă brusc, când prin vizorul camerei, am văzut asta:
Să ne înţelegem. Era trei după-amiaza. În plin centrul capitalei. Ningea de rupea. Plin de lume şi maşini. Iar domnul din imagine făcea pipi.
Nu ştiu care sunt sentimentele voastre referitoare la străzile pe care vă plimbaţi zi de zi, dar eu, fire posesivă, consider că ele SUNT ALE MELE. Le cunosc. Le iubesc şi le urăsc câteodată, când sunt ticsite de maşini şi nu încap cu căruciorul. Dar nu pot să iau altfel decât personal când văd aşa ceva, mai ales în faţa casei mele.
Oare cum s-ar simţi dacă m-aş duce la el acasă şi aş face acelaşi lucru?
O să îmi spuneţi că exagerez, că poate a fost un caz special...Dar nu! Văd asta destul de des. În acelaşi loc. Probabil li se pare că e ok, dacă sunt acoperiţi din două laturi şi dacă miroase a toaletă. Nu. Nu e ok.
Dacă în alte ţări e suficient să arunci mucul de la ţigară pe jos, ca să primeşti amendă, la noi...
Ştiu, avem probleme serioase. E criză. Şomajul. Corupţia în justiţie. Deprecierea leului. Şi totuşi cred că contează felul în care ne raportăm la spaţiul în care trăim. Pe care îl împărţim. Şi dacă vrem să meargă bine lucrurile, ar trebui să începem să avem grijă de ceea ce avem în jurul nostru. Chiar cu lucruri mărunte.
Poate înseamnă ceva faptul că străzile noastre miros a wc-uri publice...
Să nu ne mai mirăm atâtâ că suntem trataţi ca nişte..., pe oriunde mergem în lumea asta!
Am spus-o.
Mai bine acuma.
7 comentarii:
La noi in fata blocului nu am avut "placerea" sa observ fenomenul.Insa pe straduta unde merg cu piciul la antrenamente am impresia ca multi considera ca sunt in propria toaleta.
Jenant.
Cel mai scarbit moment a fost cand un astfel de "domn" nu a observat ca sunt in masina si astept copilul( ploua). Si eu am fost atat de "nesimtita" incat sa il claxonez.
@Raluca: eu locuiesc intr-o casa, la curte as putea spune, cu toate ca nu e numai curtea mea (sunt 3 vilutze in curte), iar intrarea se face pe un mic gang, unde nu o data mi-a fost dat sa dau nas in nas cu cate un asemenea specimen cand veneam acasa. Sa vezi atunci supoare, si pe mine si pe el, ca locu-i stramt si omu' cu problema-n mana isi facea treaba, iar eu vroiam sa intru chiar pe proprietatea mea!
dovada clara ca ne tragem din maimute. mai ales stangul
o priveliste de "vis"
Sa-ti spun eu intamplare de vis. In Bucuresti, ma duceam la serviciu, dimineata devreme. Trec pe langa niste masini parcate pe trotuar si dintre ele APROAPE ca m-a atins jetul unui dobitoc care isi evacua vezica in mijlocul strazii. Nu vreau sa-mi mai amintesc ce mi-a iesit pe gura...
hm...nesimtirea e in floare pe strazile patriei,indiferent ce forma imbraca, sau dezbraca in cazul de fata.nu demult sotul meu statea in masina parcata pe dorobanti,vis-a-vis de brd, ma astepta. din masina parcata in fata lui a coborit un tip, a deschis portiera din dreapta,s-a postat intre portiera si trotuar si a tras un pipi. ce sa mai faci, sa apreciezi ca sintem o natie cu reflexe sanatoase, sau sa zici merci ca nu se masturba?
daca pe tine te deranjeaza aspectul asta, pe mine ma enerveaza mai mult lipsa de bun simt a celor care primavara merg la gratare..mizeria pe care o lasa in urma e de nedescris..nu mai suport efectiv sa merg la lacul mihai eminescu si in loc sa vad nuferi vad sticle..:(( glumeam sadic la un moment dat:
Lacul codrilor albastru
Sticle goale il incarca..:D
dar pana sa ne civilizam si noi mai e multa apa de trecut pe dunare..
Trimiteți un comentariu