Mă suna dis-de-dimineaţă ca să afle cum am dormit.
O sunam apoi la prânz să o întreb cum se fac găluştele pentru supa de mazăre.
Mă suna apoi seara din nou, să îi povestesc ce vrăji a mai făcut nepoţelul ei.
Număram zilele, aşteptând să treacă odată cele două săptămâni ce desparţeau de obicei vizitele ei la noi. Era în stare se vină de la Cluj cu trenul pe timp de zi, doar ca să ajungă cu jumătate de oră înainte de a se culca Matei.
Era expertă în "Mişcă vântul frunzele", vocal şi coregrafie.
Voia să conducă doar ea căruciorul.
Iubea să facă cumpărături de la Mega Image.
Îi plăcea la nebunie să meargă în Obor. Să vorbească cu lumea de acolo.
Era cea mai fericită bunică din lume.
Nu a mai apucat să îl vadă pe Matei făcând primii paşi şi nici să îl aplaude când a suflat în prima lumânare. Ştiu că e în continuare alături de noi, dar îmi lipsesc îmbrăţişările ei.
Cumva, am crezut parcă întotdeauna ca nu va pleca niciodată de lângă noi.
Şi aş vrea să vă rog ceva : Să preţuiţi ceea ce aveţi şi să mulţumiţi mereu pentru ce-aţi primit de la Dumnezeu.
Mulţumesc tuturor pentru condoleanţe, pentru că sunteţi alături de mine.
Vă voi ţine în continuare cu peripeţiile lui Matei cel mic, care a crescut un pic şi are deja un anişor.
6 comentarii:
mi-au dat lacrimile... nu mai am ce sa spun mai mult... cuvintele sunt de prisos...
si da, pretuiesc tot ce am, si in fiecare dimineata ma trezesc multumind pentru ce am langa mine!
acum nu mai vad ecranul
@Raluca: durerea o sa treaca si o sa-ti ramana amintirile. Imi pare rau pentru pierderea ta si ca nu a apucat sa-l vada pe Matei cum face primii pasi sau cum sufla-n lumanare. Prin acelasi lucru am trecut si eu cand Alex avea cateva luni.....dar cu mama.
Aveti grija de voi. Va pupam.
La multi ani lui Matei! Sa va traiasca si sa fie sanatos.
@ raluca: la multi ani lui Matei, sa fie sanatos si norocos.
Iar tie putere sa treci peste aceasta cumplita durere.
Va mai asteptam prin parc cand se face frumos, timpul iti va trece altfel.
@ ruxel: pai si in cazul ralucai tot despre mama ei e vorba (bunica lui matei).
Imi pare foarte rau, Raluca. S-a intamplat mult prea devreme . .
Fiti tari, ea va vegheaza de sus
La mulți ani lui Matei!!!
Raluca, fiecare trebuie să fim recunoscători pentru ce avem, așa e, ai mare dreptate, pt cel mai infim lucru. Să fii fericită că l-a cunoscut pe pitic, că s-a bucurat de el. La mine ăsta e cel mai mare regret, că la cât de tare își dorea să fie bunică, nu a mai apucat! Oricum se bucură de voi și vă ocrotește de acolo de sus, fii sigură de asta!!!
Trimiteți un comentariu