joi, 25 februarie 2010

Dilema săptămânii

1. S-a întors Joujou, prietena mea pe care o invidiez cel mai mult la ora asta. A fost prin Asia vreo două luni, nici nu mai știu exact prin câte țări și a facut și curs de diving în Thailanda. Long story short, a văzut și făcut o tonă de chestii mișto. Ea a fost în majoritatea timpului SINGURĂ și s-a descurcat de minune.

M-am gândit că mi-ar plăcea și mie mult...dar că nu mai pot...cu Matei și alte obligații.

Și apoi m-a lovit! Se poate foarte bine și așa! Trebuie doar să ai curaj. E greașeala noastră majoră, că ni se pare a fi mega-dificil de călătorit cu un copil. Îmi povestea de un cuplu cool de australieni parcă, cu un copil de cinci luni după ei prin Thailanda, relaxați, fericiți, cu doar două ruxace.

Noi de ce nu putem fi așa? De ce avem probleme atât de mari la capitolul relaxare, în schimb stăm mult prea bine în ceea ce privește inerția?

Voi cum stați când vine vorba să plecați în deplasare cu copilul, chiar și la noi în țară?

Atenție. Nu vorbesc aici de mers în Turcia la all-inclusive...

12 comentarii:

Cristina H spunea...

:-)
noi il implicam pe micut in tot ce facem, il luam oriunde mergem si nu ne ferim sa mergem acolo unde vrem (si putem). la urma urmei l-am adus pe lume sa ne bucuram impreuna cu el de tot ce avem ocazia, nu sa il ferim de droburi de sare. are 7 luni, 4 zboruri cu avionul la activ, din care doua doar noi doi, fara tatic (care a ramas acasa). este mai greu pentru ca exista mai multa logistica implicata, insa e foarte facubil si ca in orice, greu e numai inceputul. imi vine in minte acum acea familie de romani care au plecat cu rulota prin lumea mare cu 3 copii mici; ce dar mai frumos si mai nepretuit puteau acei parinti sa le faca copiilor? nu cred sa exista scaoal care sa egaleze acea experienta de viata. si mai e ceva, daca faceti exact ce va doriti si il faceti si pe el partas, copilul se va forma intr-un anumit fel, nu isi va pune limite unde nu exista, nu se va complacea in inertie cand poate sa faca ceva frumos si va fi mult mai liber. un om liber si curajos; atuuri "imprumutate" de la parinti:-0 eu m-as bucura sa ii dau asta micutului meu.
ganduri bune!

adra_bell spunea...

Noi stam foarte bine. Am mers asta-vara Giurgiu-2Mai-Balcic, apoi ne-am intors iarasi 2 Mai-Buzau-Sigisoara-Sibiu prin Valea Oltului pana in Bucuresti. Cu Eva si fara nimic stabilit, cazare, masa, etc, si bucuria vacantei a fost dubla. Pentru primavara asta avem in plan nordul Bulgariei, sunt acolo niste rezervatii, manastiri vechi sapate in stanca, ba chiar si un oras medieval. Pentru vara nordul Moldovei si mai vedem cu marea.
E

Andreea spunea...

Noi ne-am plimbat cat ne-a permis bugetul anul trecut. Ne-am urcat in masina si am pornit spre Biertan. Si am tot vizitat prin zona. Plus plecari scurte la munte sau pe langa Bucuresti. Acum Matei nu mai are rabdare in masina, asa ca ne punem problema ce vom vace in vara aceasta.

Ralu' spunea...

Noi avem deja mai bine de 15000 de km facuti cu Alla; prin Ungaria, Austria, Germania si prin tara. Inclusiv cu dormit in cort :) Nu-i greu, dar ai dreptate, trebuie depasita doar inertia initiala si barierele mentale, dupa aceea-i tare simplu.

raluca spunea...

asa da! ma bucur sa aud ca sunteti atat de plimbarete:)

@Cristina - e visul vietii, familia cu rulota, i-am urmarit si eu. si ai dreptate, vreau sa traiasca foarte liber si curajos, chiar daca asta va fi greu pentru mine...

@andreea - pai puteti incerca cu trenul sau cu avionul, noi am facut asta mereu, tinand cont ca nu avem masina!

@adra - frumos plan, tin pumnii sa iasa.

@ralu - de barierele alea zic...vreau sa le elimin complet!

Geanina Lisandru spunea...

Am fost cu fiica mea până în Mexic. S-a comportat excelent, nu a fost o corvoadă, dimpotrivă...

Razvan spunea...

Spre rusinea noastra dar cu circumstante atenuante (varsta in luni a bebelusilui:) ) noi fix la all inclusive turcia ne gandeam pt la vara. In primul rand pt ca pentru o prima vacanta in 3 suna mai comod, si in al doilea rand nu am mers niciodata la all inclusive (sa nu murim prosti :) ). Bineinteles ca planurile nu se opresc aici: visul impartasit de ambii membri adulti familyguys este Nazca via Machu Picchu! E o tinta atragatoare si planuita inca de cand eram in doi. Dar sunt sigur ca in 3 o sa fie bestial!

bp spunea...

mie mi-ar placea si n-am nicio frica, acum ca petru e marisor. in fond m-am saturat 2 ani la all inclusive in bulgaria (macar de-ar fi o turcie anul asta:). trebuie sa mai lucrez cu sotul, isi face prea multe griji cind vine vorba de deplasari cu copilul si la cit de obosit e (sintem) in timpul anului, in concediu vrea doar sa se odihneasca !:) plus ca-i place prea mult sa conduca si a tot refuzat avionul in ultimii ani, iar destinatii prea lungi cu masina noastra nu ne (mai) permitem. sa vedem vara asta ce ne ofera, eu sper la sicilia.

alina spunea...

desi sunt total pro luat copilul dupa tine cam oriunde mergi, sunt total impotriva curentului "sa-l adaptam la stilul nostru de viata". noi care, uneori, suntem prosteste si egoist nostalgici dupa nu-sh ce libertate din tinerete. :(
rolul nostru e sa-i aratam responsabilitatea, pe langa curaj. adica eu chiar nu ma uit cu jind la familia cu rulota, ci cu circumspectie.
oamenii aceia le transmit copiilor lor mesajul "traieste viata fara sa te doara-n cot de altii, familia de exemplu, important e sa te simti tu bine". sa ma scuzati, dar nu mi se pare ca la varste fragede pruncii beneficiaza prea mult de pe urma multiculturalismului si excursiilor nesfarsite. la varste fragede copiii au nevoie de stabilitate si radacini, de un camin, de un cuib, de un culcus al lor. parintii aceia nu fac altceva decat sa-si traiasca propriile vise IN POFIDA copiilor. care vor creste exact cu acest mesaj "traieste clipa si visul, chiar daca ii afecteaza pe altii". nu e sanatos. sa nu uitam ca noi nu crestem copii, noi crestem adulti in devenire, deci a-i creste in spiritul individualitatii absolute e deja cat se poate de gresit.

raspunsul cel mai corect e undeva la mijloc, intr-un echilibru si intr-o moderatie. sigur ca mergi in excursii si-n concedii, chiar si in conditii de mai putin comfort, mai liber, mai in natura, mai departe de casa. dar te asiguri ca ai tot ce trebuie pentru copil si ca si lui ii place, ca nu e tracasat, obosit, fortat, tarat in preumblari samd.

zic eu.
:)

adica sa ma scuzati de tonul vehement, dar fac alergie cand vad cati admiratori aduna treaba aia cu rulota prin lume. sigur, e frumos, e romantic, e curajos, dar chiar nimeni nu vede dincolo de prima perdea optimista??

raluca spunea...

Alina, eu chiar nu vad experienta cu rulota in termenii astia, nu mi se pare deloc ca e vorba de un egoism al parintilor, pe care ii doare in cot de copii. Cred ca, din contra, ei au facut toata calatoria de doi ani, tocmai PENTRU familie, probabil si din dorinta de a le oferi copiilor amintiri extraordinare, de a-i forma intr-un anumit spirit. Sunt convinsa ca experienta a fost una total benefica pentru toti, pentru ei ca familie, s-au creat niste legaturi strasnice si autentice. De exemplu, nu cred ca o familie care traieste in Bucuresti, dar isi duce copilul la bunici pe parcursul saptamanii, ii ofera acestuia ceva stabilitate, sau camin, sau cuib...sau ma gandesc la parintii care sunt plecati toata ziua si isi lasa copilul pe mana bonei. Asta mi se pare mai nesanatos pentru copil. Sunt sigura ca acei copii din rulota au invatat ce inseamna nucleul familiei mult mai bine. Parinti aia mi se par cat se poate de responsabili, nu ii vad fortandu-si copiii si tarandu-i in chestii care nu le place. Dar sunt convinsa ca felul asta de trai nu e pentru oricine, dar mi se pare ca ei au facut-o mai mult decat in cunostinta de cauza, total asumata, nu cu ochii inchisi. Altfel, iti inteleg reticenta si iti spun sincer ca am incercat sa ma uit dincolo de acea prima perdea de care spui si tot nu mi-am schimbat parerea

Anonim spunea...

familia acea cu rulota e bine merci acum. sunt in franta si isi construiesc o casa eco. iar copiii sunt foarte importanti pentru ei.

Ceska777 spunea...

Cu gaza am facut drumul Germania-Romania dus-intors cand avea 7 luni. A "suportat" peste asteptarile mele totul, a dormit in scoica, a mancat, a facut plimbari lungi in buggy. Anul trecut am scurtat-o: dus cu masina intors cu avionul. Cele doua ore in avion au fost mai "horror" decat cele 13-15 cu masina la dus.
Trebuie sa spun ca de fiecare data am vrut sa aiba cel putin confortul de acasa si in deplasare. Am carat sterilizator, laptele praf de-acasa, anul trecut borcanele Hipp....Nu m-as duce cu el in jungla Amazoniana si nici in tari cu risc. Mi-ar placea sa facem o calatorie in jurul lumii (daca tot putem visa) cand va fi mai mare, cam peste 10ani.

LinkWithin

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin