joi, 25 iunie 2009

Cel mai neprietenos loc

Mda, cred că am găsit cel mai neprietenos parc din Bucureşti.. Îmi pare rău să o spun, dar este vorba despre părculeţul din curtea bisericii de la Popa Soare, primul parc în care m-am plimbat cu Matei, locul unde ne-am făcut primii prieteni.

Acolo se poate vedea cât de nocive pot fi răutatea şi prostia.
La prima vedere, totul era într-un fel, idilico-bucolic: Un loc maare, cu multă verdeaţă, răcoare, păsărele, în care copilaşii alergau fericiţi, departe de maşini şi agitaţie.

Apoi, pe nesimţite parcă, preotul paroh a început o operaţiune ciudată de îndepărtare a mămicilor cu copilaşi.

În prima fază, a scos toboganul. Apoi balansoarul.

Cred că dacă ar fi putut, ar fi închis şi poarta, cu un lacăt mare. Problema era cu enoriaşii care ar mai fi vrut să spună o rugăciune, în timpul zilei. Aşa că, dacă tot nu o pot închide, măcar să o lase laarg deschisă. Poate poate o ia la fugă un prichindel în mijlocul drumului...Am făcut imprudenţa odată să o apropii, Matei are tendinţa să cam părăsească incintele...Tanti de la biserică m-a certat groaznic şi m-a pus să promit că nu se va mai întâmpla.

Ni s-a făcut apoi o nouă observaţie. Să nu mai lăsăm copiii pe preşul de la intrare în biserică cu vehicole de gen carucioare, triciclete, maşinuţe, pe motiv că "lasă dâre". Ca nişte melci.

Iar asta nu e totul.
Ieri au acoperit şi groapa de nisip cu pământ. Vor să planteze flori acolo. Să fie frumos. Era ultimul colţişor Child-friendly de acolo...

Astăzi, omul de pe lângă biserică, a desfundat un canal. Mâlul împuţit l-a aruncat peste fosta groapă de nisip, iar capacul l-a lăsat deschis..să se aerisească...

Totul a devenit extrem de distractiv acum. Trebuie să ai grijă să nu fugă copilul în stradă, să nu cadă în canal, să nu calce pe preşul de la intrare, să nu umble la mâlul din groapa cu nisip.

Şi totuşi, ne încăpăţânam să stăm acolo. Alt parc în zonă nu prea este, iar parcul nostru e mai departe, mi-e greu să ajung de două ori pe zi pe căldurile astea.

Eu care credeam că dorinţa preoţilor e să atragă lumea la biserică, nu să o gonească...

Şi da, preotul are doi copii, unul chiar e pe cale să împlinească un anişor.

6 comentarii:

Razvan si Rodica (spuneau, nu spunea...) spunea...

E strigator la cer...dupa cum cred ca le place si lor sa zica. Am citit initial printre randuri si m-a apucat asa un sentiment profund de revolta. Eu am patit o chestie similara (se incadreaza la acelasi subiect divin), la o slujba (dupa moartea bunicii mele), eram in biserica (nu prea intru si de atunci nici ca o sa mai calc), Rodica era in fata mea si o tineam in brate, cu mainile mangaind pe viitorul Matei al nostru cel iubit, ..si ca prin minune s-a infatisat un popa langa noi. Initial m-am facut ca nu il vad chiar daca imi era clar de ce sta acolo inert, ca si trasnit, proiectand un ochi triunghiular cu raze laser catre noi. "In biserica nu se sta asa, ci doar afara, la petreceri, ...aici se sta cuviincios". Cuviincios? Ce o fi inteles el in prostia lui, trufasa si data cu trei feluri de mir, din pozitia in care stateau doi viitori parinti? Nimic, gol, multimea vida. Asa sunt toti, si chiar daca ar spune cineva ca sunt si exceptii, chestia asta nu ma incalzeste deloc. Parca la catolici nu este asa...Clar nu este, pentru ca am asistat si la slujbe similare, sau interactiune intre preoti catolici si oameni veniti la biserica catolica (una dintre cele 3 cacofonii admise, cu toate ca biserica ortodoxa imi suna mult mai a cacofonie).
E trist, e un context diferit in care se potriveste sintagma "democratiei prost intelese", exemplu de autoritate neinvestita, de ceva ce nu esti dar te minti cu nerusinare ca te defineste. "Construim, mantuim, mituim ingerii ce n-o sa fim...".
Gata, m-am descarcat si eu. In alta ordine de idei, ceea ce este de altfel cel mai important: salutari lui Matei, este cel mai dragut baietel de acum, chiar daca mai are el destule reminiscente de bebelus:) (cel putin din poze), sa fie sanatos, si sa nu faca niciodata ceea ce nu ii place;)
Noapte buna,
Razvan si Rodica atzipita aici pe langa mine :)

Ceska777 spunea...

Hm, am mai spus-o, biserica ortodoxa e very unfriendly..... e bucuroasa numai sa isi primeasca banii de la enoriasi si sa faca foarte putine in schimb. Poate daca ar pune taxa la parculet ar consimti sa puna la loc toboganul, sa refaca groapa cu nisip....in loc sa fie bucurosi ca vin copiii la biserica, indirect (seful lor avea acest slogan "lasati copiii sa vina la mine", oare l-au uitat???). Eu as incerca sa vorbesc cu parohul... Sunt curioasa copilul cel mic al lui pe unde alearga... prin altar???

vilo13 spunea...

Aşa-s preoţii. Eterne scârbe infecte.
Mi-e silă.

Lucian Vâlsan

Andreea Badran spunea...

Si mie mi-e sila!
In alta ordine de idei, cand va mai vad si eu?

adra_bell spunea...

"Lasati copii sa vina la mine" sau preotul nu a citit prin Biblie.
Un idiot!

raluca spunea...

Chiar nu vreau sa generalizez si sa condamn acum toata ortodoxia, ar fi nedrept. Vreau sa va spun ca noi mergem saptamanal la biserica, la Stavropoleos, un loc foarte prietenos pentru toata lumea, mare sau mica. Poate tocmai de asta m-a lovit asa de tare ceea ce se intampla in Popa Soare. Pot sa mai spun si ca stiu preoti deosebiti si la catolici si la ortodocsi, iar personajele de genul celor din povestea asta nu fac decat sa aduca un mare deserviciu bisericii. Si e pacat.

LinkWithin

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin