marți, 8 decembrie 2009

Dulce grai ardelenesc

Mi-au rămas puţine persoane în jur cărora să pot să le spun: "Hai să merem la o kafă!" fără să mă privească ciudat.

Ei bine, tocmai am avut revelaţia unei oarecare frustrări cauzate de faptul că mi-am izgonit din vocabular o sumedenie de cuvinte şi expresii la care ţineam mult, aşa cum ţin la orice e legat de copilăria cea lipsită de griji, la amintirile cu lipiciul Pelican şi îngheţata Polar.

Nu spun că lista de mai jos aparţine copilăriei. Nu, ea aparţine "etapei mele existenţiale de dincolo de munţi", o perioadă plină ochi cu amintiri pe care nu vreau să le uit deloc.

Cum vă spuneam, s-a născut o listă surprinzător de lungă, probabil de neînţeles pentru mulţi dintre voi. Cred că multe dintre cuvintele de mai jos nici nu există în dicţionar. Pe unele poate că nu le-am scris corect, datorită faptului că, deşi le-am folosit o perioadă lungă, nu le-am văzut scrise prea des:

vailing - un fel de castron mai mare, din metal, cu două toarte
laibăr - vestă
sfeter - jerseu cu nasturi
roling - bluză pe gât
ştrampi - dresuri
ţiţo nodrag - greu de tradus...budigău, ceva gen iegăr din tricot, aveau toate fetele iarna pe sub uniforma
jeb - buzunar
ronghi - cârpă de şters pe jos
pihe - scame
vană - cadă
mămăruţă - gărgăriţă
badog - doză(de suc, bere etc), butoi
leţ - scândură
botă - nuia
ţoaglă - biclă
pepe - goangă
şod - urât, caraghios
ocoş - deştept(peiorativ)
piscoş - murdar
zălud - ţicnit
conci - cu strabism
icsoş - cu picioarele în x
cracoş - cracanat
goz - gunoi
bugăt - destul
hintă - leagăn
a se hâi - a se strâmba (eu mă hâiesc, voi vă hâiţi)
a se îmburda - a se dărâma
a scociorî - a scurma, a căuta
a păli - a lovi
hepa! - interjecţie de genul "pârtie!", se foloseşte oricând şi oriunde vrei să se tragă cineva din calea ta
gomboţ - popanaş cu prune
mâţă - leapşa
floaşter - bulevard, strada principală

Completări din partea publicului:

culpător - fund de lemn
lebeniţă - pepene roşu
bolund - nebun
răgice - ridiche
găzdoi - cineva bogat
puiuc - sertar
cheneș - cineva dificil
ghezăș - mocăniță, tren
țâclăzău - fier de călcat
a sta guguli - a sta pe vine


Completările lui tata, un sibian clujenizat:

hanorac - jachetă de vânt, în general cu glugă
tină - noroi
tulai! - văleleu!
slană - slănină
ţâdulă - bileţel
pled - pătură
cucuruz - porumb
cremeş - cremşmit
perje - prune


Cam atat am găsit eu, las lista deschisa eventualilor ardeleni nostalgici ca mine.
O precizare: nu sunt regionalisme de la ţară, nu sunt cuvintele bunicilor. Nu, ele sunt doar cuvinte din vocabularul meu de Cluj:)

44 de comentarii:

diana spunea...

La o discuţie între fete despre ştrampi, mă bag :), la restul însă..nu te pot ajuta cu nimic :)

mamica de Sebastian spunea...

Ardeleanca mea draga.Putem discuta pe YM in dulcele grai ardelenesc daca doresti:)

Ralu' spunea...

Iuuuui, cat de cunoscut si drag imi suna toata lista ta :)

raluca spunea...

@Diana - ar fi o discutie mai mult decat interesanta :)))
@Florina - trimite-mi id-ul tau pe mail (mateicelmic.at.gmail) daca vrei
@Ralu - jur ca m-am gandit la tine cand am facut lista. te rog mult sa mai zici ceva in completare daca iti vine, tin f mult la ea!

Ioana spunea...

asa vorbeste prietena mea cea mai buna, de la sighi, traieste in bucuresti de douazeci de ani, iar fetele ei de patru ani spun tot "mamaruta" si tot "hinta" - ce vreau sa zic e sa le pastrezi; si ca se poate!

Ceska777 spunea...

Daca vei incepe sa le folosesti cuvintele astea pe blog, in articole, o sa ma simt ca acasa citindu-le. Te-as incuraja si eu sa o faci! Nu vad de ce ai renunta la ele numai pentru ca traiesti acum in Bucuresti? Sunt (desi multe imprumutate/adaptate din germana sau maghiara) parca mai romanesti decat vobaluarul elitist de capitala. Zic si eu ca merita sa le folosesti ca sa le invete si Matei, peste cativa ani ti se va parea mai dulce traiul in Muntenia cu Matei ca partener de dialog, pe-ardeleneste. Aveam o colega in liceu care a crescut intr-un sat de langa Arad, vorbea cam din lista ta si chiar si cand ducea o conversatie cultivata accentul, moliciunea si caldura limbajului exersat pe-ardeleneste tot se simtea...Eu nu stiu vorbi banateneste (desi mi-s din Cimisoara) dar pot aprecia, chiar foarte mult, dialectele "vestice".

raluca spunea...

@Ceska - dupa cum spuneam, chiar nu sunt obisnuita sa le folosesc in scris...nu ii pericol sa le pierd, stefan s-a obisnuit deja cu parte din ele(le intelege, chiar daca nu le foloseste). Din pacate, prietenele din Cluj mi-au spus ca felul meu de a vorbi s-a cam bucurestenizat. nu e vorba de vocabular neaparat ci de intonatie si de folosirea lui "E" (e bine) in loc de "II" (ii bine):))

Loriana spunea...

Draga mea, cuvinte ca vailing si strampi eu folosesc frecvent, desi sunt din Valcea...si imi plac la nebunie!

Schumitza spunea...

dar de vidără stii?
ar mai fi asa:
noi merem (mergem)
culpator (fund de lemn)
lebenita (pepene rosu)

si acuma nu mai stiu dar o sa revin.

apropos de asta, desi stau la cluj doar de vreo 5 ani cateva mi le-am scos din vocabular pentru ca nu toata lumea le stie. ca sa nu mai vorbim atunci cand mai dau prin bucuresti.

dar cand merg acasa la bistrita si vb cu ai mei parca ma transform. jumatate din timp prietenu meu nu stie despre ce vb :))

raluca spunea...

@Loriana - pe bune, in Valcea? Misto, n-as fi crezut!
@Shumita - de vidara nu stiu...ce este? de culpator chiar incercam sa imi amintesc, desi nu prea l-am folosit. cat despre "merem", vezi prima propozitie din postare:))sa stii ca si eu sufar o mica metamorfoza cnd mai merg prin cj. Am o prietena din Oradea. ma distreaza la maxim transformarea ei cand merge acasa, acolo diferenta e si mai radicala.

Alex spunea...

no bine
numa' (in loc de doar)
bolund
FAIN

Ralu' spunea...

Vidăra-i găleata :P
Baraboii îs cartofii, puiucul îi sertarul; găzdoi/oaie e cineva bogat. Când te duci să cunoşti părinţii viitoarei neveste, te duci "pe videre" :D. Si nu uita de iooooi!

Schumitza spunea...

mai am:
țeler (țelină)
răgice (ridiche)

Monica spunea...

dar de ticlazau si de ghezesh de ce nu spune nimeni nimicutza?
eu si in ziua de azi zic hinta si asa o sa spuna si copiii mei, sa fie clar!
gargarita suna urat, eu am fost mereu mamaruta lui mama!
ce vremuri, cu "cica nadrág"!
un laibar tine, si el, de frig, nu?
noi fundului de lemn ii spuneam cárpátor(nu am diacritice rom. aici, scuzati)
daca un om e dificil era cheniesh /(kenyes)
despre baraboi, ma scuzati, nu sunt ardelenesti(provenienta ucraineana- mai la maramures, poate si, cu siguranta, in moldova), noi avem picioci!(de la magh, pityoka)
ai zis de jeb buzunar, nu?

raluca spunea...

@Monica - ticlazau nu stiu ce e, iar ghezesh-ul mi-e cunoscut, dar nu mai stiu...pls help! si eu consider gargarita un cuvant urat rau. nu stiu nici picioci...cartofi zici?
Alex, Shumutza, Ralu - s-a notat, multumesc de participare!

bp spunea...

in cazul asta copilul meu e icsoș?:)

raluca spunea...

@Bogdana - și al meu la fel!

Monica spunea...

ioi, ca uitasem ca aveam de raspuns aici!
ticlăzăul îi fier de călcat, din ăla care se încălzeştze pe sobă.
ghezăşu-i un tren!(cu toate eforturile mele nu o să spun niciodată natural "El e acolo" ci "el îi acolo". cînd lucram la radio era altceva, că ştiam că trebuie să vorbesc standard)
Eu ştiam că toţi copiii îs icsoşi! Eu am fost, acum nu mai sunt!

raluca spunea...

@Monica - tata era sa faca infart cand a citit ca Matei e putin icsos :)))sper ca ai dreptate, ca isi va reveni odata cu varsta

Anonim spunea...

mosini - chibrite
chefe - pensula
aroc - santz
ciupa - lighean

Anonim spunea...

porodici - rosii
poprici - ardei

Anonim spunea...

vai, mi ai inviorat ziua cu articolul asta :))
avnd in vedere ca nu mai stau in Ro, nu am prea avut ocazia sa mi folosesc mult iubitul limbaj ardelenesc
dar, doar asa de dorul vremurilor de demult, o sa mi aleg o victima, de preferinta moldovean/moldoveanca- ador reactiile lor, careia sa i zic o fraza suta la suta ardeleneasca de genul'bagati brancile'n jeb' :))

Anonim spunea...

baraboi nu se zice in maramu,chiar azi am folosit prop "ticlazaul tau astazi" adresat cuiva din banat si ma intrebat ce am zis.

Anonim spunea...

la bunici in tara motilor, bunica imi spusa sa ma gur sus pi gheal la adunat fanul (pe o capita)adica sa ma urc sus pe deal.aveam 5 ani si ma uitam la ea ca prostu la poarta aia noua.la plecare acasa din vacanta de vara vorbeam fluent dialectul.sunt de 13 ani plecat din tara si ma bucur ca am gasit situl.tineti-o tot asa,si daca se poate mai multe sugestii.

Anonim spunea...

la bunici in tara motilor, bunica imi spusa sa ma gur sus pi gheal la adunat fanul (pe o capita)adica sa ma urc sus pe deal.aveam 5 ani si ma uitam la ea ca prostu la poarta aia noua.la plecare acasa din vacanta de vara vorbeam fluent dialectul.sunt de 13 ani plecat din tara si ma bucur ca am gasit situl.tineti-o tot asa,si daca se poate mai multe sugestii.

Anonim spunea...

la bunici in tara motilor, bunica imi spusa sa ma gur sus pi gheal la adunat fanul (pe o capita)adica sa ma urc sus pe deal.aveam 5 ani si ma uitam la ea ca prostu la poarta aia noua.la plecare acasa din vacanta de vara vorbeam fluent dialectul.sunt de 13 ani plecat din tara si ma bucur ca am gasit situl.tineti-o tot asa,si daca se poate mai multe sugestii.

Anonim spunea...

Mai am eu cateva cuvinte care nu sunt adaugate cum ar fi :
brâncă = mânâ
scoacă = brânză
curechi umplut = sarmale
pită = pâine
colompiri = cartofi
ai = usturoi
muiere = femeie
hăndrălău = adolescent
poţoc = șobolan
așe = așa
șogor = cumnat
hover = prieten
nieniuţă = bunic
nănaș = naș
focare = focar
nimuric = handicapat
diug = miros urât
cucă = gunoi
ogradă = gradină
prunc = copil
maică = mamă
taică = tată
nialcoș = frumos
mândra = frumoasă
mândruţă = iubită
dor = iubit
bade = iubit
iute = repede
zadie = rochie
căscanea = basma
păsula = fasole
chimeșe = cămașă
jerunţ = genunchi
dumevoastă = dumneavoastră
băsamă = probabil
eie = da
tute = prost
hodină = odihnă
oleacă = un pic
oţâră = un pic
gazdă = proprietar
tină = noroi
guriţă = sărut
bat = beat
hâd = urât
clop = pălărie
mâţă = pisică
moimţă = maimuţă
mâniat = enervat

Anonim spunea...

de fapt "perje" = prune, e regionalism moldovenesc!

Anonim spunea...

cohe-bucatarie
hegy-vie
colompiri-cartofi
vrajnita-portita
tulhean,cioci,hulugi(toate din salaj)-tulpina porumbului,strujan
şulici,firuci- pui de gasca
hribe-un tip de ciuperca
a goji(gojesc)- a lenevi, a sta fara a face nimic...vorba varului meu :))
hârlet- cazmaua
furcoi- furcă
pintos(tz), nealcos- mandru
diznotor- taiatul porcului
mălai- porumb
corhaz- spital(nu in cel mai frumos context)
copârseu- sicriu
temetheu- cimitir
straf- căruta...de obicei cu roti cu cauciucuri
potcan- sobolan
cetărnă- burlan

ady_negrean spunea...

legheleu = islaz satesc
iertaş = poiana
lespide = tigaie
sureu, lăscar(supranumit apa-treci-macaroane-stai :) ) = strecurator
vidghere = galeata
clăpaci = ciocan
grosthor(thi) = samntana
iagă = sticla
sămăthişe(sau sămătchişe) = smantana din care se face branza
joghăr(joagăr) = ferestrau mare(numai din panza si manere)
firez = fierestrau
luna = aurolac
laboş = oala mare
ciledghi = copil
ciurdar = vacar
ciurda = cireada
gogonele = rosii verzi murate
moşini = chibrite
clisă = slanina
flit = ratr de porc
drout = sarma tare de balot

ady_negrean spunea...

toate regionalismele pe care le-am scris aici sunt folosite in aria de nord-vest a salajului...tare greu de transcris din graiul verbal ca sa evidentiez si pronuntia.

Anonim spunea...

musai=trebue
lepdeu=ceaceaf
oblagau=geam
hover vine de la limba yidish al evreilor,=haver=prieten
uiaga=sticla
hiba=greseala

Anonim spunea...

clop=palarie
nadragi=pantaloni
oblogau=geam,fereastra
lepedeu=cearceaf

Anonim spunea...

potzok nu e sobolan.
un om gras are un potzok =burta mare....

Anonim spunea...

Apoteca=farmacie
Doftor=doctor
Brisca=briceag

Anonim spunea...

Beteag=bolnav
larma=galagie

Anonim spunea...

catana=soldat
catanie=armata

Anonim spunea...

hiribe- cartofi
sor- sorici
tarnatz- hol
branci- maini
biciclete- ochelari
ler, duba- cuptor in interiorul sobei
sorgos- grabit
guda - catea
chirighele- uscatele
pancove- gogosi
juniri- ginere
sogor- cumnat
tau- balta
curichi- varza
zeler- telina
moroci- morcovi
pepini- castraveti
piparca -ardei iute
ei` focare! - expresie tradusa ceva de genu: " la naiba"
no`- cuvant specific ardealului
Tulai Doamne!
sura- fanar
slobod la gura- fara cuget

mai sunt multe dar nu imi aduc aminte acuma de ele...
Acest limbaj parca ne diferentiaza de restul romanilor si parca ne uneste intr'un anumit fel intre noi ... va salut d'aci de langa Oradea

Anonim spunea...

du-te în cohe şi adă două gătieje

du-te in lemnarie si adu-mi doua lemne subtiri de foc

Anonim spunea...

STIE CINEVA CE ESTE UN DÎRG ?? SAU DÂRG ???

CARMEN spunea...

tocmai pregatesc o postare (va aparea mânie) si folosesc cuvântul "vailing"... Cautând pe net o traducere a regionalismului - pentru cei care nu sunt din ardeal ;) am dat de blogul tau. Haioasa postare! Felicitari! :))
Am pus link spre "dictionarul" tau, no mulţam fain! ;)
(http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/)

Anonim spunea...

beteag = bolnav

AndreeaC spunea...

ghiufă = chibrit
curechi = varza
porodici = rosii
a (se) țâpa = a (se) arunca
ciușcă = ardei iute
zămătişa = branza dulce (branzica proaspata de vaci)
a (se) durliga = a (se) rostogoli
nădragi = pantaloni
slană = slănină
si mai sunt multe, multe...

Anonim spunea...

se festeste=se vopseste

LinkWithin

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin