Blogosfera noastră de mămici

Când m-am hotărât să îmi urmez visele și să-mi deschid studioul știam că nu va fi ușor. Mă gândeam că vor fi și momente grele, dar ce nu bănuiam e faptul că voi întâlni numai oameni faini. Fără excepție. Și fără exagerare.

Ultimele două vizite au fost și ele speciale: două mămici deja cunoscute în blogosferă, fiecare cu comoara ei. E vorba de autoarea blogului "Adelle" și a magazinului on-line a cărui mare fan sunt și eu "HipHip" și de mămica Degețicii, Maria- cea care se pregătește pentru o maare schimbare, pe care ne-am dori-o multe dintre noi probabil:)

Nu pot să vă spun cum a săltat inima în mine când am citit feed-back-ul în urma vizitei la mine aici!

Nu pot decât să vă mulțumesc pentru faptul că v-ați gândit să treceți pe la mine, să ne cunoaștem personal.

La jumătate de drum

Știu că încă nu e nimic spectaculos, dar așa arată situația la 20 de săptămâni:



Și bineînțeles, nu se poate să facem poze fără Matei.



Mulțumiri lui tati, fotograf de soi!

Help wanted

Părerea mea despre Halloween mi-am expus-o deja aici,dar iată că, exact după un an am fost convocată, cu tot cu mască, la petrecerea de Halloween de la grădiniță, de la care nu vreau să lipsesc.

Așa că apelez la voi, mame experimentate în ale costumatului să mă ajutați și pe mine cu un sfat. De unde să găsesc și eu costume pentru toată familia? Vă spun sincer că mă simt puțin intimidată de pozele doamnei Badran de la petrecerea de anul trecut...Adică e treabă serioasă, nu joacă:)

Bun, dacă tot sunt la capitolul ăsta(sfaturi de la alții), mai am o dilemă, de data asta vestimentară: De unde pot să achiziționez și eu o pereche de cizme de cauciuc mișto pentru Matei? Blogger îmi spune că nu pot atașa imagini deocamdată, căci altfel v-aș arăta cam la ce mă gândesc...

Dedicație

Special pentru Bogdana, câteva din momentele favorite din ultimul sezon de So You Think You Can Dance, emisiunea care a ridicat totul la un așa nivel, încât nu mă mai pot uita nicicum la "Dansând pentru tine", oricât de mult mi-ar plăcea dansul.

Un bun mod de a începe o săptămână ploioasă...

Niște imagini nemuritoare

Promiteam aici fotografii de la un botez la care Matei a fost maimultdecâtcuminte...








Și au continuat la masa de după sub atenta supraveghere a bunicului de la Cluj...



Cred că voi ocoli discuțiile despre copiii cuminți care răspund la comenzi până undeva după trei ani.

Următorul pas

Mateicelmic e un picuț mai mare! Merge la grădi de o săptămână, la program mediu. Adică până la două, cu tot cu masă de prânz și se pare că îi place.

Pot spune că e succes total, chiar dacă încă nu posedă limbajul necesar ca să îmi povestească în detaliu cu ce își umple cele cinci ore zilnice. Așa că trebuie să mă mulțumesc cu ceea ce îmi spune educatoarea lui cea tânără și simpatică.

Ieri, ca o excepție, l-am lăsat să și doarmă acolo și am aflat cu uimire că a fost primul care a adormit. Deci ne gândim și la varianta unui program lung pe viitor.

Nu pot să spun că am acum prea mult timp liber, pentru că sunt nevoită să fac eu acum ce făcea tanti care mă ajuta la curățenie. Am renunțat la ea cu ocazia restructurării bugetului... că doar e grădi particulară. Dar nu mă plâng deloc, vă jur!

Mulțumiri Andreei și lui Gabi pentru recomandare!

Știți să tricotați?

Am găsit ieri pe net(via facebook evident), un site(mai bine spus O IDEE) care mi-a plăcut la nebunie. E vorba de tricotatul urban, cel mai inofensiv grafitti din lume.

Să vă arăt despre ce e vorba:



Ei tricotează "hăinuțe" pentru mai multe, iar efectul mi se pare fabulos.

Mă gândeam că mi-ar plăcea să trăiesc într-un loc unde așa ceva ar fi posibil și unde nu ar dispărea totul până adoua zi, fie pentru că cel care l-ar lua ar avea pur și simplu nevoie de ață(cazul fericit), fie pur și simplu pentru că așa e la noi, se distruge tot ce e frumos.

Și nu, nu mi se pare deloc inutil, nu mi se pare o muncă irosită.

Later edit: am găsit o definiție aici și mai multe imagini aici. Cool.