marți, 7 octombrie 2008

Jurnal de sfârşit de săptămână

Offf, dar greu mai apuc şi eu să scriu câte ceva aici! Lucrurile s-au complicat un picuţ, gogoaşa are nevoie parcă de tot mai multă participare şi susţinere (la propriu, că vrea să stea în picioare). De asemenea, cam orice obiect cu care interacţionez eu, e CEL mai interesant şi trebuie neapărat să îl GUSTE şi el (suntem tot la faza când băgăm tot în gură).Aşa că e de preferat să îi captez atenţia cu o jucărie sau un obiect relativ curat şi fără colţuri prea ascuţite. Ieri spre exemplu s-a jucat 40 de minute cu un şnuruleţ colorat. L-a studiat cu atenţie, l-a mutat dintr-o mânuţă în alta, l-a gustat, i-a vorbit...Iar eu am stat fascinată şi m-am minunat de felul cum descoperă el lumea.

Voiam să povestesc aici de felul cum ne-am petrecut noi ziua de sâmbătă, o zi superbă dpdv meteorologic. De felul cum a făcut el ravagii printre inimile femeilor de serviciu de la Ateneu, cinci la număr, îmbrăcate toate în halate bleumarin-intens şi care s-au strâns în jurul nostru cu măturile lor şi şlapii lor multicolori, purtaţi evindent cu şosete flauşate.
Cum arata un astfel de peisaj? Iata în fotografiile surprinse de tati, cu telefonul.

alt=""id="BLOGGER_PHOTO_ID_5254422424385576322" />
Înainte am intrat la Humanitas, ocazie cu care mi s-a reconfirmat faptul că lui Matei îi place de pe acum în librării. Îl fascinează copertele colorate şi oamenii nemişcaţi, opriţi printre rânduri, care nu par deranjaţi de căruciorul cu băieţel care îi studiază cu ochii lui maari-maari. După episodul halatelor-albastre, următorul nostru obiectiv a fost Piaţa Amzei, unde am ajuns din păcate la finalul Târgului Ţaranului (de care uitasem, deşi citisem aici de el). Am mai găsit totuşi o bucată delicioasă de cârnaţ cu usturoi, pe care mamişitati l-au devorat aproape din mers. Plimbarea noastră s-a continuat şi încheiat apoi cu parcul Ioanid unde băiatul a dormit, rupt după o zi atât de frumoasă. Chiar îmi doresc ca aceste ieşiri de week-end cu familia să fie cât mai dese.

Închei aici acest post cam dezlânat şi vă doresc să aveţi o toamnă cât mai caldă şi mai luminoasă.

2 comentarii:

adra_bell spunea...

Felicitari pentru ambitia de a sta in picioare, bravo baiatului ca le-a facut de cap pe tanticile alea! Carnat cu usturoi mai aveti?

raluca spunea...

hihi, carnatul a tinut extrem de putin! cat despre ambitia lui matei, pot spune ca e pus pe fapte mari

LinkWithin

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin