luni, 20 octombrie 2008

Călcatul rufelor în public


Mărturisesc cu ruşine că nu sunt o persoană foarte ordonată. Am desigur momentele mele când mă apucă ordinea şi curăţenia, iar atunci aranjatul lucrurilor devine chiar o chestie maniacală.

Când vine în schimb vorba despre lucruşoarele lui Matei, se schimbă treaba. Mi se pare că nimeni nu ştie mai bine decât mine să îi calce, să îi împăture, să îi aranjeze pulovăraşele şi pijămăluţele. Şi îmi place la nebunie. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că are legătură cu joaca noastră cu păpuşile de când eram mici.

Pentru că pe Gogoaşa Albastră o schimb de cel puţin trei ori pe zi, acţiunile mai sus menţionate au devenit zilnice, măşina de spălat fiind aproape tot timpul în acţiune. Cât despre hainele noastre săracile, cam au de aşteptat până le vine rândul pe masa de călcat.

În imagine, e dressingul lui Matei după o partidă de călcat.

3 comentarii:

adra_bell spunea...

Aha, deci de la faptul ca nu m-am jucat cu papusile mi se trage mie antipatia pentru calcat si aranjat frumos!!!Palaria jos in fata dulapului lui Matei, eu sunt mama dezordinii, in acest caz!

Ruxel spunea...

Eu m-am jucat cu papusile pana pe la 14 ani, deci ar fi trebuit sa ma omor efectiv dupa aceste activitati. Insa treaba cu calcatul o urasc !!! Cea cu aranjatul....sunt absolut maniaca.
Felicitari Raluca pentru ordinea din dressingul lui Matei.

Andreea Badran spunea...

Mda ... si la mine e o ordine desavarsita in dulapul lui Rayan. Eu le asez frumos, pe caprarii, le bibilesc, dar de calcat le calca altii nene ca pe mine nu ma tin nervii. Daca vrei sa ma omori, ma pui ori sa calc, ori sa cos.

LinkWithin

Related Posts Widget for Blogs by LinkWithin