Ieri după-masă, la finalul unei reprize strașnice de joacă prin parc, tantimamalumatei adică subsemnata a hotărât că este cazul să ne retragem la depou deodată cu Vlăduț, care a fost montat pe scaunul lui magic de pe bicicleta mamei din dotare.
Ei bine, greșeală strategică gravă din partea mea! Nu numai că l-a îndurerat faptul că prietenul de joacă a părăsit incinta, dar mai ales faptul că a făcut-o călare, în timp ce Mateicelmic a rămas perpedes, fără nici măcar o tricicletă, ceva...
Așa că, jale mare, lacrimi și durere. În timp ce încercam să îl consolez și să-i explic cum stă treaba, ne-am intersectat cu o doamnă respectabilă aș fi tentată să spun, care își plimba potaia pe nume Roxi, după cum aveam să deduc din replica de mare finețe psihologică: "Nu mai plânge băiețel, uite ce urât ești, râde și Roxi de tine"
Adică, să ne înțelegem: copilul chiar avea toate motivele să fie supărat. Știam foarte bine însă că se va opri în scurt timp. Am ignorat-o cu eleganța pe doamna cu Roxi și am trecut strada încă în suspine și țipete de jale. Pe partea cealaltă, în spatele unui gard prin care nu se putea zări nimic, vreo trei căței făceau zarvă mare. Când l-a auzit pe Matei că plânge, unul dintre ei s-a apucat de scâncit și de urlat a jale, de ți se rupea inima, nu altceva.
Matei a ciulit urechile și încet încet s-a liniștit, auzind explicațiile mele cum că dincolo de gard e un cuțu trist că Matei plânge. Vă jur, în secunda în care Matei s-a oprit din plâns, a încetat și cățelul să scheaune, ca prin minune.
Ne-am continuat drumul fericiți că am întâlnit un cățel care a înțeles mai bine prin ce trecem decât tantistăpânaluRoxi...
3 comentarii:
O idioata!!! Si inca odata, dovada clara ca animalele ne sunt, in multe privinte, superioare si mult mai empatice.
Si eu am avut animale in casa, inclusiv pisica si caine si amandoua simteau cand eram suparata si nu se dezlipeau de mine pana nu-mi trecea. This is the difference.
cred ca prea ii vezi pe toti cei care au ceva impotriva ta sau nu sunt pe aceeasi lungime de unda ca tine. oamenii sunt oameni. puteai sa-i spui doamnei ca plansul ii face bine lui Matei. si gata.
nu am spus ca ii face bine, ci sa era indreptatit sa planga...am notat intamplarea pentru ca era in directa legatura cu postarea precedenta, nu pentru ca voiam sa semnalez ce oameni nasoi exista. Orice i-as fi spus doamnei, nu numai ca nu ar fi inteles punctul meu de vedere, dar nu as fi reusit sa fac altceva decat sa ii dau un sentiment negativ care nu ar fi ajutat la nimic, la fel ca si acest comentariu anonim.
Trimiteți un comentariu